Sistem integrat de cresterea pestelui si cultivarea plantelor de gradina

Acvaponia reprezintă integrarea culturilor hidroponice in acvacultura şi beneficiaza de interes din partea pasionatilor de bioproducţie alimentara, constituind practica optima privind obtinerea de producţii superioare cantitativ si calitativ prin folosirea deseurilor de la pesti ca fertilizant natural pentru plante, plantele redand pestilor apa filtrata si conditionata.
Dupa obtinerea stabilizarii sistemului, acvaponia confera venituri frumoase si garantia unor produse biologice.
Substanţele nutritive provenite din excrementele peştilor, algele şi hrana care nu a fost consumată de către peşti, in urma descompunerii, contamineaza bazinele cu peşti dar prin reţinerea lor de către rădăcinile şi rizomii plantelor irigate hidroponic, acestea sunt asimilate, servind ca îngrăşământ lichid care favorizeaza o dezvoltare rapida a legumelor si zarzavaturilor.
La rândul lor, paturile hidroponice funcţionează ca un biofiltru in care se dezvolta bacterii nitrificatoare, fără de care întregul sistem şi-ar opri funcţionarea.
Astfel, in orice sera sau solar se pot obtine aceste produse naturale diferite, diversitatea si productivitatea ridicata generand profituri demne de luat in seama.
In regiunile cu resurse limitate de apa, acvaponia este tehnologia care permite producţia de alimente cu cantitati reduse de apă, aceasta fiind reutilizată in proportie de 80-90%.

Dimensionarea patului de cultura in sistemul acvaponic

Pentru practicantii de acvaponie dar si pentru proiectanţii şi constructorii sistemelor este important sa afle raportul optim dintre dimensiunea bazinului de peşte şi mărimea patului de cultura astfel incat sistemul sa functioneze eficient, asigurand productivitate.
Este important ca aceste reguli sa se bazeze pe principii tehnice experimentate si general acceptate, care sa fie aplicabile la noul sistem.
In sistemele de cultura acvaponice nu conteaza doar raportul dintre volumul bazinului de peşte şi volumul patului de cultura. De fapt volumul sau suprafata vaselor de cultura se calculeaza in primul rand in functie de cantitatea de hrană oferita peştilor. Acest lucru a fost verificat in anii de cercetari efectuate deja pe mai multe tipuri de sisteme, rapoartele medii optime hrana pesti/suprafata cultivata fiind 60g/mp/zi pentru plante cu frunze si 100g/mp/zi pentru plantele care fructifica.

Desigur, se ia in calcul si procentul de proteina continut de furaj, nivel diferit in functie de specia de peste, cu cat continutul de proteina este mai mare, cu atat se mareste suprafata patului de cultura.
Suprafata optima este influentata si de proportia in care patul de cultura va fi colmatat cu deşeuri solide, aceste zone ale patului transformandu-se de fapt in zone anaerobe (lipsite de oxigen), mineralizarea nemaifiind posibila si eficienta sistemului scazand.

In astfel de sisteme pot fi obtinute productii piscicole de pana la 30 kg/m3 de apa, densitatile de peste 10 kg/m3 necesitand recircularea unei cantitati mari de apa şi aerarea suplimentara prin instalatii de aerare si pompare/filtrare a apei.

Ingrijirea sezoniera a crapilor japonezi

Crapul Koi are nevoie de ingrijire si hranire diferita în fiecare sezon. Primăvara, de exemplu, trebuie acordata o atenţie suplimentară la temperatura apei, deoarece este important ca aceasta să nu fluctueze prea mult.
Iarna trebuie avut grija sa nu inghete intreaga suprafata a apei, iar daca doriti sa mentineti o temperetura la care crapii sa se hraneasca (minim 11 grade Celsius) puteti folosi un incalzitor. Pentru prevenirea inghetarii apei este utila si o pompa de aer.

In anotimpul cald trebuie hraniti de trei ori pe zi cu furaj care sa contina minim 35% proteina, iar in anotimpul rece limitam tainurile la 5 pe saptamana, iar proteina sa nu depaseasca 25%.
Periodic este bine sa primesca vegetale si chiar fructe. Ei pot consuma până la 2% din greutatea lor corporală.

Suplimenti nutritivi
Carotenul si spirulina, de exemplu, influenteaza pigmentarea Koi. Oferirea unor condiţii bune de trai va ajuta la dezvoltarea pigmentilor de culoare, iar Crapii Koi care nu sunt bine ingrijiti sunt trădati de coloritul săracacios.
Unii suplimenti alimentari contribuie la imbunatatirea digestiei si pot ajuta la imbunatatirea imunitatii, mai ales daca contin vitaminele şi oligoelementele esenţiale.
Fitoplanctonul verde ajută la dezvoltarea de nuante puternice de rosu si galben; pigmentul negru este accentuat în apa dură care are un nivel al pH-ului de 7.5 – 8.5. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că schimbarea pH-ul poate influenta continutul de amoniac şi nitriţi.

Depozitarea furajelor
Suntem tentati sa cumparam hrana vrac, fiind mai ieftina, insa daca nu consumati intreaga cantitate intr-un sezon, economia se poate transforma in pierdere.
Daca nu aveti loc in frigider, depozitati furajele intr-un loc racoros, intunecat si uscat.
Luati in calcul daca merita sa afectati sanatatea pestilor oferidu-le hrana alterata, toxica sau care nu asigura necesarul de proteina.
Daca ati constatat deteriorarea calitatii furajului este de preferat ca pestii sa posteasca a zi-doua pana reusiti sa cumparati hrana corespunzatoare.

Protejarea de pradatori
Poti fi surprins să constati la un moment dat ca numărul de peşti s-a diminuat. Este posibil ca animale de pradă se se fi ospatat cu principalul tau decor din gradina.
În funcţie de zona în care locuiesti, te poti trezi la iaz cu starci, pescarusi, rate salbatice, vidre, si alti rapitori. Există mai multe moduri de a proteja pestii din iaz.

– aspersoarele cu senzori de mişcare imprastie perdele de apa la aparitia vietatilor nedorite.
– plasa de protectie este eficienta, daca puteti trece peste aspectul inestetic.
– un caine bun de asemenea poate alunga orice intrus.

Principalele etape de infiintare a unui iaz natural

– Desenarea unui plan, incat iazul sa fie admirat din apropierea locuintei si sa fie accesibil; trasarea si gasirea unui loc de descarcare a surplusului de pamant (partial la indiguire)
– Excavare la adancime variabila – intre 1 si 2 m; cu un utilaj bun mergand destul de repede. (Baciul este „din alt film”)

– Taluzare-nivelare, astfel incat apa pluviala din zona sa nu ajunga in bazin. Acesta ar fi volumul cel mai mare de munca

– Amenajare dig incat apa sa nu se infiltreze prin el. Este locul unde puteti monta supraplinul

– Captare/filtrare/decantare apa (aici puteti capta apele pluviale, loc de unde apa filtrata curge pe o teava in pond); nu este o amenajare obligatorie

– Drenaje, daca solul tine apa, umezeala afectand eventualele constructii si amenajari alaturate
– Maruntirea pamantului excavat si verificarea calitatii apei
– Insamantarea de plante si iarba (gazon), daca nu vrei sa astepti doi ani sa creasca vegetatie

– Bati pari si impletesti nuiele, sau consolidezi malurile prin pietruire (eventual betonare)

Această prezentare necesită JavaScript.

GATA, populezi cu pesti frumosi si sanatosi si te bucuri de roadele muncii tale